Un ochi frumos face tăcerea elocventă, un ochi binevoitor transformă contradicția într-un consimțământ, un ochi mânios deformează frumusețea. Aceste mici organe dau viață fiecărei părți a ființei noastre.
Joseph Addison
Se spune că ochii sunt oglinda sufletului și primul lucru pe care îl remarcăm la o persoană. Atrag atenția și impresionează prin culoare, formă și profunzime. De aceea femeile acordă o atenție deosebită machiajului ochilor încercând să le accentueze frumusețea naturală. Rimelul este probabil cel mai important produs în ritualul zilnic de machiere a acestora.
Dicționarul englez Collins definește termenul rimel in felul următor: ”o substanță cosmetică care înnegrește, curbează, colorează și îngroașă genele, aplicată cu o perie”.
Dicționarul Englez Oxford (OED) adaugă că ocazional, rimelul este folosit și pentru sprâncene.
Rimelul, sub forma cunoscută astăzi, a fost dezvoltat abia în secolul 19, de către chimistul Eugene Rimmel care a folosit nou inventata vaselină. Numele Rimmel a devenit sinonim cu produsul, traducând ”mascara” în Portugheză, Spaniolă, Greacă, Turcă, Română și Persană.
Peste oceanul Atlantic, aproximativ în aceeași perioadă, în 1913, T.L. Williams a creat o substanță similara pentru sora sa Maybel. Mai târziu, în 1917 T.L. Williams a pornit o afecere prin poștă prin care își vindea produsul, afacere care mai târziu urma să devina firma de cosmetice Maybelline.
Rimelul dezvoltat de aceștia doi consta într-un amestec de vaselină și praf de carbon. Deoarece aplicarea amestecului făcea, incontestabil, mizerie curând s-a dezvoltat o alternativă mai bună. În 1957, Helena Rubinstein a introdus pe piață tubul modern și periuța aplicatoare.
Evenimentele care au condus la îmbunătățirea Helenei Rubinstein au început în 1900, în Paris. Acolo, în capitala mondiala a modei rimelul a câștigat popularitate rapid, devenind ceva de uz comun. Elizabeth Arden și Helena Rubinstein, doi giganți în industria frumuseții americane s-au ținut la curent cu dezvoltarea produsului. Dupa primul război mondial, consumatorii americani au devenit nerăbdători după noi produse. Sesizând o oportunitate ambele au lansat propriile branduri de cosmetice care includeau și rimelul. Astfel a acesta a căpătat interes și respectabilitate din parte americanilor. Invenția aparatului foto a avut un rol important în promovarea rimelului în America. Filmele au redefinit standardele frumuseții și a sex appeal-ului, astfel actrițe foaimoase precum Theda Bara, Pola Negri, Clara Bow, Greta Garbo, Marlene Dietrich, Bette Davis și Jean Harlow depindeau puternic de mascara în aparițiile lor fermecătoare, pe care femeile obișnuite au încercat să le imite.
Cererea crescândă pentru rimel a condus la dezvoltarea mai multor formule, prezente pe piața curentă. În ciuda multiplelor variante, toate formulele conțin aceleași elemente de bază: apă, pigmenți, uleiuri și ceruri. Pigmentarea pentru rimelul negru este similară cu cea utilizată de Egipteni și de femeile din epoca Victoriană. Totuși, în prezent, cenușa și funiginea sunt înlocuite cu negru de fum (pulbere compusă din particule de carbon fin divizate ). Derivații de gudron și cărbune sunt strict interziși de către FDA.
Avon4Iași 